Problema calității slabe a aerului continuă să persiste în România. Agenția Europeană de Mediu a estimat că în 2015 aproximativ 25.400 de decese premature au fost asociate concentrațiilor de particule atmosferice în suspensie, 580 concentrațiilor de ozon și 1.300 concentrațiilor de dioxid de azot. Principala sursă de poluare a aerului este reprezentată de sectoarele transporturilor și energiei, în special de combustibilii fosili/utilizarea combustibililor solizi casnici în gospodării. Alte cauze sunt emisiile de noxe sau arderile incomplete.
Problemele de mai sus sunt semnalate în cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu în statele membre U.E. Mai mult, raportul semnalează deficiențe grave și structurale în ceea ce privește datele referitoare la calitatea aerului măsurate de rețeaua română de monitorizare, ceea ce înseamnă că situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată.
În anul 2017, mai precizează raportul, s-au înregistrat depășiri ale valorii-limită anuale pentru dioxidul de azot în 5 (din 54) zone de control al calității aerului (printre care București, Cluj-Napoca și Iași). De asemenea, s-au înregistrat depășiri și în ceea ce privește particulele în suspensie (PM10) în 4 (din 54) zone de control al calității aerului (printre care Iași, București și Brașov).
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte fine și picături de lichid. Li s-a spus PM10 și PM2,5, pentru că dimensiunile acestor particule sunt sub 10, respectiv 2,5 microni. La aceste dimensiuni, aceste pulberi trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii, iar expunerea pe termen lung la aceste pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Mai mult, potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an de revista de specialitate Translational Psychiatry, femeile în vârstă care trăiesc în zone cu grad înalt de poluare prezintă un risc ridicat de a fi afectate de demență.
Bucureştiul este în topul oraşelor europene poluate cu particule fine, ceea ce îi costă pe locuitorii săi luni bune de viaţă, conform un studiu prezentat în 2013 la Bruxelles de reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Potrivit studiului, desfăşurat între 2008 şi 2011 în 25 de oraşe europene, un bucureştean ar trăi cu peste 22 de luni în plus dacă ar respira aerul din Stockholm – luând în calcul doar nivelul de poluare cu particule fine, informează National Geographic.
Raportul C.E. de evaluare a politicilor de mediu pentru România poate fi accesat AICI.
