Ajuns la cea de a cincea ediție, Tabăra Meseriașilor din Țara lui Andrei, un proiect finanțat și dezvoltat de OMV Petrom, își propune să pună accent pe meserii, precum electricieni, mecanici, tâmplari sau bucătari, și să aducă un plus de contribuție la îmbunătățirea învățământului profesional din România.
Anul acesta, 240 de elevi din 26 de școli profesionale din județele Argeș și Dâmbovița au ales să facă parte din Tabăra Meseriașilor. Fiecare săptămână a lunii august a fost marcată de alt grup de copii, de alte alteliere, alte construcții din lemn, alte instalații electrice.
Responsabilitatea companiilor, dincolo de interesul de business
Mona Nicolici, directorul departamentului de sustenabilitate din cadrul OMV Petrom spune că problemele din sistemul educațional profesional pleacă de la prejudecata că școala profesională este cea mai slabă și că elevii nu sunt ascultați: „Aici în tabără, tinerii sunt ascultați, implicați, li se dezvoltă competențe practice și personale. Sunt copii care ies pentru prima dată din comunitățile lor, care nu au mai fost în tabără, care schimbă percepția celorlalți cum că ar fi slabi și nu se implică. În tabără, acești copii prind curaj”. Ea mai spune că încă de la început așteptările în ceea ce privește acest proiect au fost mari: „Mergând prin școli profesionale și licee tehnologice, nu știam la ce să ne așteptăm din partea elevilor. Nu știam cum vor reacționa, cum se vor implica, la ce probleme să ne așteptăm cu adevărat. Și am descoperit mult mai multe probleme: emoționale, în familie, probleme sociale”.
În ceea ce privește responsabilitatea socială a companiilor, Nicolici crede că responsabilitatea corporativă a evoluat. „Sigur că încă sunt companii care se uită strict la zona de business, sunt companii care fac mai multe sponsorizări și se uită la zona de reputație. Nu-i nimic greșit în toate lucrurile acestea. Însă în accepțiunea mea, responsablitatea companiilor trebuie să meargă mult mai departe de interesul lor strict de business pentru că sunt un actor social extraordinar de important. Companiile au puterea și responsabilitatea de a schimba lucrurile pentru că trăiesc într-un mediu în care nu se pot dezvolta dacă nu contribuie la mediul lor. Nu mai vorbim de impactul operațional pe care îl au într-o anumita zonă. Cred că CSR-ul este un instrument de risk management dar care ar trebui folosit dincolo de orice business, într-un mod inteligent. România pierde enorm prin faptul că nu are grijă de școlile profesionale. Pierde valoare, pierde forță de muncă. Dacă privim invers lucrurile, România ar avea mult de câștigat dacă s-ar uita și la acest segement: ar câștiga angajați profesioniști, valoroși pentru piața muncii, rata șomajului ar scădea și s-ar rezolva o parte din problemele sociale. Dacă România ar avea meseriași foarte buni, ar exporta forță de muncă.”
Pe de altă parte, în ceea ce privește dezvoltarea și a altor programe care să implice grupuri vulnerabile, Nicolici spune că reprezentanții companiei s-au gândit la un moment dat să integreze experți din zona de petrol și gaze, care s-au pensionat, și să devină tutori pentru copii. „Ne-am gândit doar că e o rezistență acolo: ar însemna să fie dați afară tutori care nu au această experiență. O să ne mai gândim la asta. Aici și companiile privesc altfel lucrurile: e adevărat oamenii se pensionează, dar nu știu dacă mai e responsabilitatea companiilor să se ocupe de ei. Cred că ar trebui să existe programe și ONG-uri prin care cei pensionați să fie integrați cumva și companiile să se folosească de expertiza lor. Și societatea ar avea de câștigat foarte mult din valoarea lor ca oameni și ca profesioniști. Companiile nu își pot folosi resursele la infinit, îți trebuie oameni, timp.”
La finalul taberei, câștigătorii suntem noi, adulții
Coordonatoarea de voluntari din tabăra acestui an și-a început povestea într-un mod inedit: „Anul trecut m-am îndrăgostit de proiectele sociale pentru că mi-am dat seama că îmi doresc să ofer ceea ce am primit, și anume, dragoste multă. Prima data am venit aici pentru o săptămână, dar mi-a plăcut atât de mult proiectul încât m-am hotărât să rămân patru săptămâni. Mi-am dat seama că nu sunt făcută să lucrez într-o multinațională și cumva am ajuns să lucrez pentru o tabără.Îmi place tot aici, îmi plac oamenii, îmi plac elevii. Înveți atât de multe aici, la finalul taberei, câștigătorii suntem noi, adulții. Am aflat povești de la copii, pe care nu cred că am să le aflu vreodată de la adulți.”
În tabără, totul e altfel
Nicoleta este o elevă de liceu de 17 ani din Râmnicu Vâlcea, satul Ciutești, și va fi de profesie electrician. Spune că deși îi place foarte mult ceea ce face, „unde am făcut practică înainte, nu îmi plăcea pentru că nu făceam ce facem aici. Făceam lițe, șuruburi… și nu aveau nici o legătură cu ce facem aici. Aici totul e altfel. Într-adevăr la început nu îmi plăcea în tabără, pentru că nu știam pe nimeni, dar apoi mi-am făcut prieteni foarte ușor”.
Pentru The Social Incubator, o asociație înființată în anul 2014 cu scopul de a sprijini tinerii defavorizați, experiența din Tabăra Meseriașilor a fost extraordinară din toate punctele de vedere, dar în special din punctul de vedere al tinerilor. „Am întâlnit aici niște oameni extraordinari, cu un potențial extraordinar. În momentul când stai de vorbă cu tinerii și le arăți un minim de încredere și un maxim de respect, omul din fața ta se deschide și îți arată un potențial care te face să vezi viitorul mult mai bine”, spune Tudor Mureșanu, Community Manager la Asociația The Social Incubator. Asociația a susținut o serie de ateliere de gestionare a emoțiilor, de leadership, de angajabilitate și de autocunoaștere. „Tinerii au înțeles ce s-a întâmplat la aceste ateliere pentru că le-am vorbit pe limba lor și au prins foarte repede încredere atât în ei, cât și în noi”.
