Cum? Exact așa cum vă spun: o delegație formată din seniori bulgari a sosit într-o duminică de aprilie în România. Unde mai exact? Acolo unde trebuia să ajungă: în orășelul studenților seniori, la facultatea studenților seniori din Galați – U3A.

Povestea despre această întâmplare am descoperit-o printre postările tumultuoase și colorate din social media (adoptată fiind de familia seniorilor U3A de pe Facebook). Urmărind îndeaproape ce se mai întâmplă prin Universitatea tuturor posibilităților, am descoperit cum studenții serioși din Galați începuseră să pregătească tot soiul de evenimente pentru oaspeții bulgari de peste Dunăre. Bineînțeles, odată cu apariția pozelor din timpul întâlnirilor, au apărut și întrebările personale legate de acest eveniment: ce e cu această delegație și ce au pregătit studenții?

Din mărturiile participanților (a participantelor și organizatoarelor, mai bine zis) am strâns o găletușă de informații despre cluburile din care fac parte seniorii, despre voluntariate, preparate delicioase și prezentări cu stil. Iată ce am reușit să pun cap la cap din ce mi-au șoptit sârguincioșii studenți:

  • Vizita bulgară a fost de fapt un schimb de experiență: seniorii bulgari doresc să învețe de la U3A cum să pună cap la cap o Universitate a Vârstei a Treia într-un colț din țărișoara lor;
  • Happy Hands (Mâini Fericite) – mai multe studente senioare de la U3A, „pricepute la învârtitul aluatului și la pus evenimente la cale” s-au pregătit de vizită cum au știut ele mai bine. Doamnele de la Happy Hands au întocmit programul de activități pentru cele 3 zile de vizită (ca) între vecini (14, 15 și 16 aprilie și bineînțeles au pregătit d’ale gurii. Despre grupul Happy Hands am aflat că a început să se bucure de popularitate internațională odată cu participarea la concursul „Pâinea ne unește” din Germania, unde au fost prezentate tot felul de lucrări românești autentice;
  • O doamnă mi-a șoptit că prietenia dintre seniorii bulgari și cei din România a luat naștere anul trecut în urma unei invitații la un festival folcloric la Ruse. Pentru că toți seniorii s-au înțeles atât de bine (în engleză sau prin „gimnastica corpului”), prietenii bulgari au hotărât să facă o vizită la U3A pentru a învăța câte ceva despre sistemul universitar al vârstei a treia;
  • Într-o singură zi, seniorii vecini au aflat despre clubul de lectură, despre ceaiul de la ora 10, au asistat la expoziții de pictură, au descoperit Clubul Creativ Plus (un alt club format din generația 60+ care cuprinde ateliere de teatru sau de poezie) și adunarea Fashion Croquet, formată dintr-o echipă serioasă de doamne care croșetează ca și cum nu ar exista mâine, creeând ținute inedite;
  • Am mai aflat că excursiile bulgare prin lumea de poveste a seniorilor U3A s-au încheiat după prezentări detaliate a fiecărei activități elaborate de către studenți, după expoziții, după informații despre terapiile de teatru, poezie, scris, terapie ocupațională și multe altele la care seniorii participă regulat – după multe zâmbete și flori.

Aș mai avea de povestit. Eu ca eu, dar cât de multe ar mai avea de zis studenții U3A. Cât de bine s-au organizat, cu câtă fericire mi-au răspuns și povestit despre câte s-au întâmplat. Cât de multe pagini mi-ar mai trebui pentru a așterne cuvânt cu cuvânt și zâmbet cu zâmbet trăirile U3A la întâlnirea cu vecinii.

Mai în glumă, mai în serios (cred că mai mult în serios), știu că nu mă pricep la satisfăcut papilele gustative, la croșetat povești, la dăruit flori sau la așternut rime, însă cred că am să mă reprofilez și am să încep să mai învâț câte ceva. De ce? Of, ce mi-aș fi dorit să fiu și eu în umbra acestui grup de bulgari care se întâlnește cu un grup de studenți, și nu orice grup de pe orice hol al facultății, ci grupul U3A – acești oameni mulți, frumoși, despre care tot scriu de când i-am cunoscut.

P.S: Aceleași șoapte mi-au spus că vizita bulgară nu ar fi fost posibilă fără ajutorul doamnei prodecan, Violeta Pușcașu, și fără sprijinul Universității „Dunărea de Jos”. Iar despre partea serioasă și organizatorică a evenimentului, să sperăm că o să mai auzim chiar de la D-sa!

Le mulțumesc din nou seniorilor studenți că au răspuns pozitiv dorinței mele de a scrie încă o dată despre ei și mulțumesc pentru toate informațiile care mi-au fost oferite!