În iunie 2014, Guvernul Republicii Moldova a adoptat prin lege Programul pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici în contextul îmbătrânirii continue a populaţiei, în scopul asigurării unei societăţi pentru toate vârstele, promovării calităţii vieţii şi a îmbătrânirii active.

Moldovenii și-au fixat o serie de acțiuni prioritare, precum:

  • Implicarea în activităţi de sensibilizare a combaterii discriminării pe criterii de vârstă la locul de muncă şi, în special, de schimbare a concepţiilor greşite referitoare la descreşterea în productivitate, presupusă inevitabilă odată cu înaintarea în vârstă;
  • Sprijinirea unei pieţe a muncii flexibile care să țină cont de diferitele efecte ale îmbătrânirii populaţiei asupra productivităţii individuale, în funcţie de natura şi cererile locurilor de muncă (productivitatea fizică poate scădea, dar cea mentală poate fi independentă de vârstă, sau chiar poate crește odată cu vârsta);
  • Promovarea practicii inovatoare la locul de muncă care să vizeze susţinerea capacităţii de muncă şi satisfacerea nevoilor lucrătorilor în vârstă prin înfiinţarea programelor de asistenţă a angajaţilor);
  • Investiţii publice şi private în iniţiativele de învăţare continuă şi acordarea de stimulente pentru participarea tuturor grupurilor de vârstă la astfel de iniţiative;
  • Întreprinderea măsurilor de combatere în rândul patronilor, angajaţilor şi a sindicatelor, a discriminării explicite a vârstnicilor;
    aplicarea mai largă în practică a aranjamentelor flexibile de muncă şi îmbunătăţirea mediului de muncă;
  • Îmbunătăţirea programelor de învăţare şi de formare pe tot parcursul vieţii, pentru a facilita productivitatea continuă a lucrătorilor vârstnici;
  • Sporirea disponibilităţii informaţiei cu privire la posibilităţile de angajare, consiliere și reorientare în carieră;
  • Posibilitatea de a oferi credite impozitare vârstnicilor care se lansează în afaceri;
  • Măsuri care să permită participarea deplină şi egală a persoanelor în etate, în special a femeilor în vârstă, în procesul de luare a deciziilor politice prin asigurarea şi facilitarea accesului la informaţii;
  • Încurajarea jurnaliştilor de a promova bunele practici de informare privind îmbătrânirea şi persoanele în etate: articolele cu privire la persoanele în vârstă să acopere o mai mare varietate de subiecte, pentru a evita etichetarea automată sau clasificarea separată a persoanelor în etate;
  • Campanii mass-media despre implicaţiile îmbătrânirii şi solidaritatea între generaţii și de angajare a publicului în dezbateri;
  • Promovarea solidarității între generații, ca element-cheie în integrarea cu succes a îmbătrânirii;
  • etc.

La sfârșitul anului trecut, Guvernul moldovean a aprobat, ca Anexă la program, noul Plan de acțiuni privind implementarea principiului îmbătrânirii active pentru anii 2018-2021 care propune măsuri concrete de integrare a persoanelor în vârstă în viața socială, economică și culturală, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și a nivelului de sănătate al acestora. În acest sens, Planul fixează șase Obiective majore pentru care sunt prevăzute o serie de acțiuni, subacțiuni, termene de realizare, responsabili de implementare, costuri și indicatori de progres.

Iată ce vor să facă moldovenii până în 2021 prin conlucrarea dintre entitățile de stat și private (indicatori de progres):

  • Fiecare a zecea comunitate din Republica Moldova va avea o organizație activă de susținere reciprocă a vârstnicilor;
  • 2500 de vârstnici implicați în voluntariat și dialog inter-generațional;
  • Anual, min. 10 organizații ale vârstnicilor beneficiază de fonduri nerambursabile;
  • Reducerea cu 5% anual a numărului vârstnicilor aflați sub pragul sărăciei, care nu beneficiază de prestații sociale în baza raportului pe sărăcie în Republica Moldova;
  • Reducerea cu 5% anual a cererii neacoperite de servicii sociale în rândul vârstnicilor
  • Min. 30 de companii testează proceduri de nediscriminare legate de vârstă;
  • Vârstnicii să fie informați mai bine despre locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a lor;
  • Cel puțin 1500 de vârstnici beneficiază de garanţia pentru competențe;
  • Strategia de Învăţare pe tot Parcursul Vieții adoptată cu integrarea perspectivei vârstnicilor (termen 2018);
  • Instituții resursă din 100 de comunități oferă spațiu și servicii educaționale informale vârstnicilor (în biblioteci, școli, case de cultură);
  • Min. 3 programe pilot de prevenție (în special legat de afecțiunile cardiovasculare) arată îmbunătățiri relevante în sănătatea vârstnicilor;
  • etc.