Pe lângă problemele reale cu care fiecare se confrunta până nu de mult timp, s-a mai adăugat o problemă majoră: pericolul pandemiei declanșat de coronavirus, ceea ce trezește în fiecare dintre noi, instincul de supraviețuire, nevoia de a-și apăra sănătatea și viața.
Devierea de la cursul firesc al vieții personale, starea de incertitudine în ce privește evoluția situației profesionale, comunitare, economice și personale poate determina în interiorul nostru o acumulare de stări emoționale care să ne blocheze gândirea și acțiunile.
Unii sunt mai nervoși, agitați, iritați, alții sunt panicați, stresați, disperați, unii blocați, alții într-o continuă acțiune, unii sunt speriați și dominați de frică, dar cu siguranță cu toții simțim că ceva se schimbă în noi! Și de aceea, cu cât mai repede încercăm să ne detensionăm, să ne echilibrăm, cu atât mai bine!
Citeam zilele trecute în postările prietenilor tot felul de încurajări și conștientizări: „Oare vom învăța să fim oameni?”, „Anul 2020 este anul izolării, anul care ne va ține acasă, anul care ne va da timp să medităm și să analizăm că toți suntem oameni, fiecare cu greșelile și nebuniile lui, dar și cu părțile bune, anul care vrea să ne învețe să ne acceptăm așa cum suntem” etc.
Partea plină a paharului în această perioadă o constituie faptul că pământul respiră, părinții au timp de copii, învățăm să trăim cu mai puțin și să prețuim ceea ce avem, ne sunăm rudele și prietenii să-i întrebăm dacă sunt bine”, dăruim din iubire de oameni, de viață.
În final, va fi bine! Vom fi altfel! Vom aprecia mai mult natura, oamenii, ne vom da seama de ceea ce contează cu adevărat în viață! Fiecare va învăța lecția sa.
Cu cât avem o capacitate mai mare de reziliență sau chiar flexibilitate a gândirii, cu atât ne putem regla mai ușor emoțiile și ne putem apoi focaliza spre soluții, chiar dacă, în această perioadă de izolare, soluții înseamnă să decidem să ne organizăm munca de acasă, să planificăm proviziile, să ne uităm la știri doar o dată pe zi, să facem sport zilnic, să vorbim în fiecare zi cu un prieten. Ca să reglăm emoții, pe moment ajută și tehnicile de respirație și relaxare și meditația, iar comunitățile de psihologi s-au organizat rapid în ultima săptămână și au deschis linii telefonice sau sesiuni online de terapie pentru cei care au nevoie de ajutor să-și controleze anxietatea.
Trebuie, o dată în viață, să te desprinzi de toate părerile pe care le-ai primit și să reconstruiești din nou, de la temelie, întreg sistemul cunoștințelor […]; a venit vremea pentru mulți dintre noi să respingă, să imite, să se reinventeze, să lase lucrurile în voia lor sau orice alternativă îi vine fiecăruia în minte – Psiholog, Prof. dr. psih. Tudora Sima
Paradigma COVID-19. Ce putem face pentru o stare de echilibru și confort în acest context?!
- Scrieți ce simțiți, pe un caiet sau pe o coală de hârtie. Nu vă opriți până când nu simțiți că ați terminat tot ce simțiți. Încercați să faceți acest lucru fără a gândi, analiza sau cenzura ce scrieți. Nu este nevoie să vadă altcineva ce ați scris, scrieți fără să vă fie teamă că veți fi judecați
- Faceți o listă cu activitățile pe care le-ați putea desfășura în aceste zile, sau vă doriți de ceva vreme să le puneți în aplicare, dar nu ați reușit. Să aveți în vedere toate aspectele vieții voastre (activități casnice, de reamenajare, de timp personal sau cu familia, momente de introspecție, de relaxare, luarea unei decizii, activități profesionale care pot fi realizate efectiv, mișcare fizică, odihnă, activități distractive, hobby-uri etc.)
- Din lista scrisă mai devreme, alegeți o activitate care v-ar aduce un grad înalt de satisfacție și începeți să o puneți în aplicare. Este important ca activitatea aleasă să fie printre cele care vă aduc mai multă satisfacție, bucurie sau relaxare, nu sunt doar niște activități pe care ați tot amânat până acum să le faceți.
- Păstrati lista la vedere, într-o forma simplificată astfel încât atunci când credeți că vă pierdeți printre activitățile de rutină frustrante, alegeți ceva care să vă aducă bucurie și/sau satisfacție.
- Ieșiți la aer, acolo unde se poate, chiar și în balcon. Stați în liniște, fără să faceți nimic altceva, doar să priviți sau să stați cu ochii închiși și să vă conștientizați respirația.
- Faceți mișcare fizică, în casă, sau chiar și în balcon. Poate fi ceva gen încălzire fizică, stretching, aerobic, lucrul cu propria greutate, etc. Important este să începeți să o faceți, indiferent de cât de puțin timp sau de intens lucrați.
- Schimbați canalul tv sau radio de pe știri, pe cel de muzică și setați volumul după preferințe (după Valentina Băjan, 17.03 2020)
Toată imunitatea organismului ține de credință. Dumnezeu nu lucrează cu minuni, ci cu oportunități. Îți vine ajutorul de lângă tine. Trece o ocazie și trebuie doar să întinzi mâna. –Prof. univ. dr. Litarczek
Izolarea – între factor de stres și factor de dezvolatare personală
„Izolarea este un factor stresant, care, dacă este interpretat iraţional, generează stres exprimat în emoţii negative nesănătoase (panică/frică/anxietate, stări de furie/agresivitate, depresive, de vinovăţie), în dezactivare comportamentală/plictiseală etc. Prin iraţional se înţelege gândire rigidă, catastrofare, lipsă de toleranţă la frustrare şi evaluare globală (generalizare excesivă). Dacă însă ne raportăm raţional la izolare, atunci acesta nu mai devine un pericol, poate nici ceva doar tolerabil, ci poate să devină chiar un factor de dezvoltare personală” – a declarat, Prof. Univ. dr. Psih. Daniel David, rectorul „Babeş-Bolyai (Agerpres). Potrivit specialistului, „raportarea raţională” înseamnă interpretarea izolării „prin gândire flexibilă, non-catastrofic, tolerant şi cu evaluări nuanţate/acceptare”. Dacă izolarea are loc în cuplu sau familie, trebuie să se acorde atenţie stresului reciproc, a subliniat Daniel David, care a precizat că, în acest caz, este important să se planifice şi activităţi comune, dar să se lase şi spaţiu personal pentru fiecare membru al cuplului/familiei. O atenție deosebită e nevoie să fie acordată copiilor. Și ce loc mai bun putem găsi pentru conectare cu copilul sau în familie, decât acasă? Faceți o listă de activităţi în casă cu copilul, pentru a petrece timp împreună cât mai plăcut. Petreceți cu copilul timp de calitate, pentru conectare, într-o atmosferă familiară şi plăcută. Dar înainte de orice, întrebați-l ce îşi doreşte să faceți împreună. Dacă simţiți că e momentul să veniți cu sugestii, mergeți cu ele mai departe, în listă.
Ar fi util să ținem seama că „nu știm ce se va întâmpla în viitor, dar ce putem face pentru viitorul nostru și al copiilor noștri e să investim în sănătatea noastră psihică și în inteligență emoțională, adică să înveți să te împrietenești cu tot bagajul de emoții pe care-l simți și să nu te mai lupți cu ele.” – Yuval Noah Harari.
Autor: Psih. Tatiana MAXIM – Fundația “Ana Aslan” Internațional
