Extratereștrii cărunți ne vor invada planeta!

ocupare seniori

„Cei care denigrează bătrânețea au la dipoziție aparent cel mai puternic argument dintre toate: demografia. Până în 2050, 20% din populația globului va avea 65 de ani de peste 65 de ani. (…) Fără îndoială, Occidentul trece printr-o schimbare a structurii de vârstă a populației: pentru prima oara în istorie sunt mai multe persoane peste 65 de ani decât cele sub 16 ani, ca urmare a natalității în scădere și, deopotrivă, a longevității crescute. Se preconizează că până în 2034 (…) raportul de susținere al vârstnicilor (numărul de persoane apte de muncă raportat la la numărul de pensionari) va scădea la 2,8, de la 3,6, cât a fost în 1971.

Dar aceste cifre nu sunt prezentate doar ca un fapt demografic, ci sunt folosite și ca să stârnească panică. Limbajul e apocaliptic: un „geronto-seism”, „o bombă cu ceas demografică” sau chiar „un val tsunami cărunt”. (…) Nu mai suntem amenințați de invazia trifidelor [specie fictivă de plante carnivore] sau a marțienilor, ci de cea a vârstnicilor, invariabil portretizați ca o problemă socială majoră, secătuind resursele, mai degrabă decât o resursă în sine.

Dar, după cum a arătat think tank-ul Demos, întreaga dezbatere în jurul creșterii longevității face uz de prezumții alarmiste discutabile despre cine este financiar dependent de cine. În realitate, din ce în ce mai multe persoane apte de muncă sunt șomere, în timp ce un număr crescând de persoane continuă să muncească după vârsta legala de pensionare, astfel încât nu se mai poate corela atât de simplu vârsta cu activitatea economică.

Iar când vorbim despre îngrijire și sprijin, presupozițiile discriminatorii sunt și mai puțin corecte. Vârstnicii oferă la fel de multă îngrijire pe cât primesc: persoanele de 75 de ani sau peste această vârstă petrec mai mult timp având grijă de cineva, în general de partener, decât tinerii – ca să nu mai amintim de îngrijirea nepoților, neinstituționalizată, dar esențială, pe care o desfășoară atât de mulți bunici. Înseamnă asta să fii inactiv economic?”

Extras din cartea Cum să îmbătrânești frumos, de Anne Karpf, apărută la Editura Vellant

2 comentarii

  1. Susțin cu tărie că pensionarea trebuie să fie un nou început, adecvat vârstei, dar activ, util și cu valențe sociale.

    1. Vă mulțumim pentru opinie, dna Alexandru. Suntem mai mulți care gândim asta. Cum o facem, însă? În București, de pildă, avem o strategie de susținere a voluntariatului seniorilor, elaborată de Asociația Habilitas și DGASMB. Dacă vă referiți la voluntariat, în România doar 2,6% dintre seniori se implică în astfel de activități în comunitate. Cum creștem numărul de voluntari seniori? Să îi motivăm în vreun fel, să cultivăm această deprindere, imboldul personal?

Spune-ți părerea

*