Pe măsură ce înaintăm în vârstă, câștigăm înțelepciune și perspectivă, dar apar și schimbări care ne pot diminua energia. Chiar dacă nu mai „plutești” ca odinioară, există metode prin care poți să-ți păstrezi vitalitatea și buna dispoziție.
Publicația de specialitate Webmed ne îndeamnă să ne concentrăm pe trei aspecte esențiale:
- Alimentație
- Exerciții fizice
- Somn
Găsește echilibrul în alimentație
Dacă ai consumat aceleași alimente pentru o perioadă lungă, este momentul să privești cu atenție ce ai pe farfurie. Tipurile potrivite de alimente îți pot crește energia și îți pot îmbunătăți starea generală.
Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru transformă mai greu alimentele în energie, ceea ce poate duce la creștere în greutate. Totuși, există modalități de a rămâne în formă și plin de energie.
Nivelul zahărului din sânge joacă un rol important. Specialiștii recomandă consumul de alimente cu indice glicemic scăzut, cum ar fi fasolea, legumele fără amidon, nucile și produsele din cereale integrale, pentru a menține glicemia echilibrată.
Alimentele cu indice glicemic ridicat, precum orezul alb, pâinea albă sau băuturile îndulcite cu zahăr, pot provoca creșteri rapide ale glicemiei. Acestea oferă un impuls temporar de energie, dar căderea ulterioară poate face să te simți mai obosit decât înainte.
Cantitatea contează
Prea puține calorii pot lăsa corpul fără energie, iar prea multe pot duce la creștere în greutate și senzație de oboseală. Cantitatea optimă de alimente depinde de mai mulți factori, în special de nivelul tău de activitate fizică. Consultă un medic sau un nutriționist pentru a stabili necesarul zilnic de calorii.
Fă mișcare
S-ar putea să observi că faci mai puține exerciții decât atunci când erai mai tânăr. Poate alergările de 5 km au fost înlocuite cu plimbările după cină.
Cu cât ești mai activ, cu atât vei avea mai multă energie. Exercițiile fizice și activitatea fizică ajută și la îmbunătățirea stării de spirit. Dacă ai probleme care îți limitează mișcarea, găsește alternative. De exemplu, dacă artrita la genunchi îți împiedică alergatul sau jocul de baschet, înotul sau ciclismul ar putea fi potrivite.
Nu trebuie să te oprești din mișcare pe măsură ce înaintezi în vârstă, ci doar să te adaptezi. Poți căuta programe de fitness la centrele pentru seniori sau să găsești un partener care să vă motiveze reciproc. Dacă îți este greu să găsești timp, o scurtă sesiune de exerciții dimineața poate fi eficientă. Asigură-te doar că iei un mic dejun înainte.
Înainte de a începe o nouă rutină, consultă medicul.
Odihnește-te suficient
Pentru unii, odihna pare o glumă a vieții: când te pensionezi și nu mai trebuie să te trezești pentru serviciu, somnul nu mai vine la fel de ușor.
Totuși, somnul este esențial. Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ 7 ore de somn pe noapte. Dacă nu dormi suficient, încearcă să-ți ajustezi rutina nocturnă:
- Evită alcoolul înainte de culcare; poate induce somnolență temporară, dar afectează somnul profund.
- Termină toate cafelele până la mijlocul după-amiezii.
- Închide calculatorul, telefonul și televizorul cu suficient timp înainte de culcare.
- Menține dormitorul răcoros, întunecat și liniștit.
- Încearcă să mergi la culcare și să te trezești la aceeași oră cât mai des posibil.
Dacă tot nu reușești să dormi suficient, discută cu medicul.
Alte sfaturi utile
- Redu consumul de alcool; efectele lui rămân mai mult timp în organism odată cu vârsta.
- Bea mai multă apă; chiar și o ușoară deshidratare îți poate diminua energia și influența starea de spirit.
- Redu stresul; simplifică lista de sarcini și ia pauze dacă te simți copleșit. Plimbările scurte pot fi foarte eficiente.
- Dacă te simți obosit sau deprimat, vorbește cu medicul. Aceste simptome nu fac parte din procesul normal de îmbătrânire și ar putea fi cauzate de probleme de sănătate precum depresia, afecțiuni cardiace sau apneea în somn. Apneea în somn este o tulburare în care respirația se oprește și se reia în mod repetat pe parcursul somnului, perturbând oxigenarea organismului și calitatea somnului, ducând la oboseală diurnă și risc crescut de accidente și probleme de sănătate. Există două tipuri principale: apneea obstructivă (blocarea căilor respiratorii superioare) și apneea centrală (lipsa coordonării respiratorii de către creier). Simptomele includ sforăit puternic, oboseală excesivă, dureri de cap matinale și scăderea concentrării.
