Un simplu mesaj primit pe WhatsApp – „Bună, mamă!” – a fost suficient pentru ca mii de persoane din Australia să-și piardă economiile de o viață. Fenomenul, numit „Hi Mum scam”, a devenit atât de răspândit încât autoritățile au lansat campanii speciale pentru a avertiza populația, mai ales persoanele mai în vârstă.
Deși pare o păcăleală banală, schema este atât de convingătoare încât poate păcăli chiar și persoane atente sau familiarizate cu tehnologia.
Cum funcționează escrocheria „Bună, mamă”
Escrocii trimit mesaje aparent inofensive, de obicei pe WhatsApp, începând cu „Bună, mamă” sau „Bună, tată”. Se dau drept un copil sau o rudă apropiată și pretind că și-au pierdut telefonul ori numărul. După ce câștigă încrederea victimei, cer bani „de urgență” pentru o factură, o problemă medicală sau o altă situație credibilă.
Mulți părinți reacționează instinctiv, convinși că ajută un membru al familiei, și trimit bani sau date personale. În realitate, banii ajung în conturile infractorilor, iar recuperarea este aproape imposibilă.
Potrivit datelor oficiale din Australia, în 2024 persoanele peste 65 de ani au pierdut în total aproape 100 de milioane de dolari din cauza fraudelor online, fiind categoria cea mai afectată.
De ce sunt vizați seniorii
Infractorii cibernetici profită de empatia, izolarea/singurătatea și neînțelegerea de către seniori a tehnologiei moderne”, explică experții australieni în securitate cibernetică. În același timp, persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse să creadă că mesajele provin de la cineva apropiat și mai puțin obișnuite să verifice autenticitatea prin alte canale.
De exemplu, o femeie în vârstă a pierdut toate economiile după ce a văzut un video fals (deepfake) cu Elon Musk care promitea profituri rapide din investiții. Alte victime au fost convinse de „consilieri financiari” fictivi să investească sume mari în scheme inexistente.
10 tipuri de escrocherii online de care să te ferești
Autoritatea australiană ScamWatch a identificat peste 198.000 de fraude în doar nouă luni, cu pierderi totale de peste 220 de milioane de dolari. Cele mai frecvente tipuri de escrocherii pot apărea și în România – unele deja circulă pe rețelele sociale, e-mail sau WhatsApp.
Tipurile de escrocherii cele mai folosite:
- Escrocheria „Bună, mamă!” / „Bună, tată!” – impostori care se dau drept rude și cer bani urgent
- Romance scam (escrocherii sentimentale) – persoane care pretind că vor o relație și cer bani pentru „urgențe”
- Investiții false – promisiuni de câștig rapid în criptomonede sau acțiuni, cu site-uri și grafice false
- Phishing / Smishing – mesaje prin e-mail sau SMS care imită bănci, Poșta Română, ANAF etc., pentru a fura date personale
- Facturi false – primirea unei „plăți restante” de la o firmă aparent cunoscută; contul IBAN este însă fals
- Amenințări și șantaj – mesaje care cer bani sub amenințarea unor „procese” sau „arestări”
- Joburi fantomă – oferte de muncă de acasă, cu cerere de taxe „de înscriere” sau colectare de pachete
- Asistență tehnică falsă – apeluri care pretind că vin de la Microsoft sau o firmă IT; cer acces la calculator
- Furt de identitate – folosirea datelor personale pentru credite, carduri sau achiziții în numele tău
- Anunțuri și magazine online false – produse la prețuri „prea bune ca să fie adevărate”, dar care nu ajung niciodată la destinatari
Cum te poți proteja
- Verifică înainte să răspunzi. Dacă primești un mesaj suspect de la „copil” sau „nepot”, nu răspunde, ci apelează-l pe numărul real (cel salvat în agenda ta) sau contactează o altă rudă pentru confirmare
- Nu trimite bani sau coduri. Niciodată, până nu ești sigur că știi cui îi trimiți
- Nu accesa linkuri din mesaje necunoscute. Băncile, Poșta sau instituțiile statului nu cer date personale prin SMS sau WhatsApp
- Verifică adresa site-ului. Un domeniu cu greșeli sau simboluri ciudate e un semn de alarmă
- Anunță imediat autoritățile – chiar și tentativele de fraudă pot ajuta la prevenirea altor cazuri
Unde poți raporta tentativele de fraudă în România (actualizat noiembrie 2025)
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC)
Punctul național de contact pentru incidente cibernetice.
- Telefon scurt: 1911 – număr național pentru raportarea incidentelor cibernetice.
- Telefon principal: 031.620 21 87
- E-mail: alerts@dnsc.ro / office@dnsc.ro / spoc@dnsc.ro
- Formular online: www.dnsc.ro/pnrisc – pentru raportarea fraudelor, site-urilor false și mesajelor suspecte.
- Website: www.dnsc.ro – alerte actualizate și sfaturi de siguranță.
Poliția Română – Direcția de Combatere a Criminalității Informatice
Dacă ai fost victimă sau ai pierdut bani.
- Telefon urgențe: 112
- Telefon centrală: 021 / 208.25.25
- Sesizări online: petitii.politiaromana.ro
- Website oficial: www.politiaromana.ro
- Adresă sediu central: Str. Mihai Vodă nr. 6, Sector 5, București.
DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
Pentru cazuri complexe sau rețele de fraudă informatică.
- E-mail: contact@diicot.ro
- Adresă: Calea Griviței nr. 24, Sector 1, București.
- Website: www.diicot.ro
ANPC – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
Pentru fraude legate de cumpărături online sau practici comerciale înșelătoare.
- Portal reclamații: reclamatii.anpc.ro
- Website: www.anpc.ro
Băncile și Asociația Română a Băncilor (ARB)
Pentru fraude bancare sau tranzacții suspecte.
- Contactează imediat banca ta – pentru blocarea cardului și anularea plăților.
- Campanie de informare: dreptullabanking.ro/sigurantaonline
Inspectoratul General al Poliției Române (zona București–Ilfov)
Telefon: 021 / 208.25.25
Adresă: Str. Mihai Vodă nr. 6, Sector 5, București
Website regional: if.politiaromana.ro
Un sfat simplu pentru toți seniorii
Dacă primești un mesaj de la cineva necunoscut prin care ți se cer bani, date sau acțiuni urgente, fii din start sceptic, nu intra în panică și verifică. Uneori, un simplu telefon poate face diferența între o conversație reală și o capcană care îți golește contul.
