COPE, menționat ca bună practică în cel mai recent studiu CNOPPV, „Singurătatea socială și emoțională în rândul pensionarilor și persoanelor vârstnice”

Consiliul Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice (CNOPPV) a publicat recent un studiu despre situația persoanelor vârstnice în România, cu titlul „Singurătatea socială și emoțională în rândul pensionarilor și persoanelor vârstnice”, autor Cristina Ioana Radu.

Citind studiul, bineînțeles ne-am bucurat când am ajuns la capitolul 4, Modele de bune practici, și în aceeași măsură la capitolul 5, Concluzii și propuneri.  

Ne-am bucurat pentru că proiectul nostru implementat într-un consorțiu european, ”Culture on Prescription” (COPE), și-a găsit loc printre puținele proiecte menționate ca modele de bună practică – ale Fundației Regale Margareta a României și Asociației Niciodată Singur.

Cităm din studiu:

„Culture on Prescription Europe (COPE) este un proiect Erasmus+ [implementat în România de GEAC] derulat în perioada 2022-2024 al cărui scop este reprezentat de prevenirea și combaterea singurătății și izolării sociale prin intermediul artei și culturii. În cadrul acestui proiect, este prezentată metoda „prescripției sociale”, o abordare alternativă care se îndepărtează de la metodele tradiționale medicale și accentuează efectele pozitive pe care arta de poate avea asupra sănătății fizice și mentale ale persoanelor vârstnice. Prin intermediul opțiunilor artistice și culturale disponibile la nivel local, persoanele cu vârste de 65 de ani și peste au oportunitatea de a se implica în comunitate, ceea ce poate conduce la creșterea sentimentului de conexiune și apartenență.

În cadrul proiectului, participanții pot avea parte de experiențe artistice care au drept scop îmbunătățirea abilităților sociale de relaționare, precum și extinderea rețelei sociale de prieteni. Mai mult, aceste activitățile culturale, precum festivalurile, târgurile sau cursurile, cultivă solidaritatea și coeziunea socială, promovează incluziunea socială, dezvoltă capacitatea de acțiune comunitară și cresc încrederea, mândria civică și toleranța în comunitate.

Terapia prin teatru [„rețetă” pe care am pilotat-o în România în cadrul proiectului COPE] este o metodă de bună practică destinată îmbunătățirii calității vieții persoanelor vârstnice. Acest mod de terapie utilizează teatrul drept un mijloc de auto-exprimare și conectare cu ceilalți și poate fi implementat în centrele rezidențiale pentru diminuare sentimentului de singurătate. Teatrul poate ajuta rezidenții să-și îmbunătățească abilitățile sociale, precum capacitatea de comunicare și ascultare, prin interacțiunile din cadrul scenetelor improvizate și a rolurilor jucate în piese. Mai mult, performanțele în fața unui public pot conduce la o stare de spirit pozitivă, prin sporirea încrederii în sine. Astfel, terapia prin teatru e o metodă valoroasă prin care persoanele vârstnice pot să-și diminueze singurătatea socială și emoțională.”

În final, propunerile pe care le face autoarea pentru combaterea singurătății sociale și emoționale a persoanelor vârstnice sunt:

  • parteneriate între sectorul public, societatea civilă și sectorul privat pentru combaterea izolării sociale în rândul persoanelor vârstnice;
  • sistematizarea datelor existente despre fenomenul singurătății la nivelul societății;
  • realizarea unor serii de cercetări sociologice, cantitative și calitative, pe tema singurătății la vârste înaintate;
  • oferirea unor cursuri gratuite de teatru pentru seniori în vederea susținerii terapiei prin artă;
  • promovarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice;
  • modernizarea și configurarea mijloacelor de transport în comun pentru facilitarea accesului persoanele vârstnice în vederea evitării izolării acestora;
  • oferirea unor cursuri gratuite de utilizare a calculatorului pentru încurajarea educației digitale în rândul persoanelor vârstnice;
  • implicarea activă în viața societății a organizațiilor reprezentative ale persoanelor vârstnice;
  • desfășurarea unor campanii de promovare a unui stil de viață activ și stimularea învățării pe tot parcursul vieții.

Despre CNOPPV

Consiliul Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice (CNOPPV) este un organism autonom, de interes public şi naţional, constituit în scopul realizării dialogului social la nivel naţional şi local dintre organizaţiile pensionarilor şi persoanele vârstnice şi autorităţile publice.

CNOPPV are rol consultativ în stabilirea şi aplicarea politicilor care privesc protecţia drepturilor şi libertăţilor pensionarilor şi ale persoanelor vârstnice.

CNOPPV are, în principal, următoarele atribuţii:

a) sprijină instituţiile statului în aplicarea recomandărilor Adunării Mondiale privind Îmbătrânirea;

b) propune Guvernului programe privind ameliorarea continuă a condiţiilor de viaţă a persoanelor vârstnice;

c) urmăreşte aplicarea reglementărilor legale privind persoanele vârstnice şi sesizează organele competente despre abaterile constatate;

d) formulează teme de cercetare şi contractează elaborarea de studii sociologice privind viaţa persoanelor vârstnice cu instituţii şi unităţi specializate în domeniu, realizează analize proprii şi elaborează puncte de vedere referitoare la îmbunătăţirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice;

e) avizează proiecte de acte normative care privesc persoanele vârstnice, avizul fiind consultativ;

f) sprijină organizarea asociativă a persoanelor vârstnice şi participarea lor activă la viaţa socială;

g) reprezintă persoanele vârstnice din România în relaţiile cu organizaţii similare din alte ţări sau cu organizaţii internaţionale ale persoanelor vârstnice;

h) participă, în calitate de reprezentant al societăţii civile privind persoanele vârstnice, în grupuri de lucru, consilii şi comitete organizate la nivel naţional, local şi în cadrul ministerelor, al agenţiilor şi al instituţiilor asimilate acestora, alături de alţi parteneri sociali şi guvernamentali, care analizează şi propun măsuri ce privesc îmbunătăţirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice;

i) informează semestrial sau ori de câte ori este nevoie Preşedintele României, prim-ministrul, conducerile celor două Camere ale Parlamentului, organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale, în legătură cu apariţia unor fenomene sociale care impun elaborarea unor acte normative;

j) întreţine relaţii permanente de colaborare cu reprezentanţii mass-media, pentru informarea populaţiei cu privire la problematica persoanelor vârstnice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *