Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice din 2025, marcată de Organizația Națiunilor Unite sub tema „Persoanele Vârstnice Conduc Acțiuni Locale și Globale: Aspirațiile Noastre, Bunăstarea Noastră și Drepturile Noastre”, evidențiază rolul transformator pe care persoanele vârstnice îl au în construirea unor societăți reziliente și echitabile. Departe de a fi beneficiari pasivi, persoanele vârstnice sunt motoare ale progresului, contribuind cu cunoștințele și experiența lor în domenii precum echitatea în sănătate, bunăstarea financiară, reziliența comunității și apărarea drepturilor omului.
Declarația Politică și Planul Internațional de Acțiune de la Madrid privind Îmbătrânirea (MIPAA), adoptate în 2002, rămân pietre de temelie ale politicii globale privind îmbătrânirea, promovând o societate pentru toate vârstele prin acțiuni în domeniile dezvoltării, sănătății și mediilor de sprijin.
Tema din 2025 reflectă direct aceste principii, recunoscând persoanele vârstnice ca motoare ale progresului atât la nivel local, cât și global.
Un pas important în această direcție a fost făcut în aprilie 2025, când Consiliul pentru Drepturile Omului a adoptat rezoluția 58/13, susținută de 81 de state membre, pentru a stabili un grup de lucru deschis însărcinat cu elaborarea unui instrument juridic obligatoriu pentru promovarea și protecția drepturilor omului ale persoanelor vârstnice. Acest moment de referință reflectă recunoașterea tot mai mare a persoanelor vârstnice ca deținători de drepturi și agenți ai schimbării.
Context istoric
La 14 decembrie 1990, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a desemnat 1 octombrie ca Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (rezoluția 45/106). Aceasta a fost precedată de inițiative precum Planul Internațional de Acțiune de la Viena privind Îmbătrânirea, care a fost adoptat de Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea din 1982 și aprobat mai târziu în același an de Adunarea Generală a ONU.
În 1991, Adunarea Generală a adoptat Principiile Națiunilor Unite pentru Persoanele Vârstnice (rezoluția 46/91). În 2002, cea de-a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul Internațional de Acțiune de la Madrid privind Îmbătrânirea, pentru a răspunde oportunităților și provocărilor îmbătrânirii populației în secolul XXI și pentru a promova dezvoltarea unei societăți pentru toate vârstele.
Urgența acțiunii în contextul demografic
Schimbările demografice fac ca acțiunea să fie mai urgentă ca niciodată. Persoanele vârstnice reprezintă un segment al societății în creștere rapidă, în special în țările în curs de dezvoltare. Politicile care valorifică persoanele vârstnice, asigură accesul echitabil la asistență medicală și protecție socială și elimină discriminarea sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă într-o lume îmbătrânită.
Numărul persoanelor vârstnice (definite ca fiind cele de 65 de ani sau mai mult) s-a triplat, de la aproximativ 260 de milioane în 1980 la 761 de milioane în 2021. Între 2021 și 2050, ponderea globală a populației în vârstă este proiectată să crească de la mai puțin de 10% la aproximativ 17%.
Amplificând vocile persoanelor vârstnice și recunoscând contribuțiile lor, Ziua Internațională din 2025 servește drept platformă pentru ca persoanele vârstnice să își exprime aspirațiile, să pledeze pentru drepturile lor și să solicite politici care să le asigure demnitatea și bunăstarea.
Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice în România
În România, Fundația Regală Margareta a României a organizat marți, 30 septembrie 2025, la Teatrul Național București, a 9-a ediție a conferinței naționale „Bune Practici pentru o Bătrânețe Frumoasă”, cu tema INTERGENERAȚIONAL.
Organizat în contextul acestei zile speciale, evenimentul s-a desfășurat în prezența Majestății Sale Margareta, președinte al Fundației Regale, și a Alteței Sale Regale Principesa Sofia, membru în Comitetul director al fundației, reunind reprezentanți din domeniul asistenței sociale, din instituții publice și autorități centrale și locale, membri ai societății civile și ai companiilor cu servicii dedicate vârstnicilor, medici, psihologi și alți specialiști.
Mesajul Majestății Sale Margareta
Seniorii au un rol esențial în familie și comunitate și trebuie să li se asigure condiții pentru o viață demnă și frumoasă, a afirmat Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta, în deschiderea celei de a IX-a ediții a conferinței naționale.
„Este o mare plăcere să fim împreună pentru această conferință dedicată Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Această ocazie este un moment de recunoaștere a unei generații care ne-a format și ne-a oferit valori de viață. Am avut noroc în viața mea că am petrecut mult timp alături de bunica mea, Regina Mamă Elena, care m-a inspirat în tot ce am făcut în viață și a fost model pentru surorile mele și pentru mine. Astfel, noi am învățat că relațiile între generații ne fac mai puternici și mai legați unii de alții, iar sprijinul și respectul reciproc transformă fiecare etapă a vieții într-o perioadă plină de sens”, a subliniat Majestatea Sa.
Custodele Coroanei a amintit că bunica sa a fost foarte activă și implicată în arte, în cultură, precum și în alte domenii și a fost un model „nu numai de bunătate și demnitate, dar și de îmbătrânire activă”. Ea a invitat participanții la eveniment să continue să construiască o societate bazată pe colaborare și sprijin între generații.
Focus pe îmbătrânirea activă și relațiile intergeneraționale
Potrivit lui Mugurel Mărgărit, director executiv al Fundației Margareta a României, ideea organizării conferinței a pornit dintr-o „dorință simplă, dar puternică: să ne cunoaștem și să învățăm unii de la ceilalți”.
„Anul acesta la conferință punem mai mult accent pe îmbătrânirea activă și relațiile intergeneraționale, fără a-i uita însă și pe seniorii care au nevoie de sprijin. Vorbim despre situația seniorilor din România, identificăm modele de bună practică care să asigure o viață mai bună vârstnicilor vulnerabili și explorăm exemple de programe dedicate îmbătrânirii active”, a precizat Mărgărit.
Studiul „Modelul Intergenerațional”
În cadrul evenimentului a fost lansat studiul „Modelul intergenerațional ca soluție a incluziunii sociale a seniorilor și copiilor. Rezultate ale evaluării Programului Centrele Generații 2015-2025″.
Cercetătorul Daniel Arpinte, doctor în sociologie și autor al studiului, a evidențiat că modelul intergenerațional are impact nu doar pentru persoanele vârstnice, ci și pentru copii.
„Există impact evident și la nivelul organizațiilor care implementează și care dezvoltă aceste soluții extrem de creative cu resurse foarte puține și care reușesc să obțină beneficii foarte importante. Sigur, modelul intergenerațional nu este panaceul pentru toate tipurile de probleme, pentru toate nevoile, nu funcționează fără să fie complementar cu servicii sau cu alte forme de intervenție, însă acolo unde este implicat el aduce beneficii individuale. Seniorii reușesc să reducă sentimentul de izolare socială, obțin un tonus mai bun mental, chiar și din punct de vedere fizic am constatat faptul că seniorii se simt bine. Copiii obțin rezultate școlare mai bune, chiar dacă uneori nu sunt foarte mari. Uneori faptul că nu abandonează școala este un succes. Beneficii sunt, și asta vreau să subliniez – modelul intergenerațional nu implică resurse foarte mari, nu trebuie să alocăm bani foarte mulți, trebuie să găsim formele necesare pentru a-i lăsa pe cei care implementează să dezvolte în mod creativ soluții”, a explicat Arpinte.
Realitatea demografică din România
Conform studiului prezentat, populația de peste 80 de ani se va dubla până în 2050. „În ultimii 20 de ani populația de peste 80 de ani s-a mai mult decât dublat în România și se va mai dubla încă o dată până în 2050. Avem o creștere foarte importantă a populației de peste 65 de ani care, total, a depășit de curând populația de 0-18 ani, care scade, iar populația vârstnică crește undeva la 19% și va crește până la 27,7% în 2050. Este o creștere fantastică și asta schimbă total prioritățile de intervenție. Din păcate, sistemul de servicii, inclusiv cel privat, este mai inerțial, rămâne mereu în urma nevoilor care se dezvoltă în urma acestor schimbări demografice foarte accentuate”, a transmis sociologul.
În concluzie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice din 2025 ne reamintește că persoanele în vârstă nu sunt doar beneficiari pasivi ai serviciilor sociale, ci agenți activi ai schimbării, deținători de drepturi și contributori esențiali la bunăstarea societății. Recunoașterea și respectarea demnității lor, asigurarea accesului la servicii de calitate și promovarea relațiilor intergeneraționale sunt responsabilități pe care le avem cu toții pentru construirea unei societăți mai incluzive și mai echitabile pentru toate generațiile.
Să nu uităm:
- Numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani s-a dublat, de la aproximativ 541 de milioane în 1995, la 1,2 miliarde în 2025, și se preconizează că va ajunge la 2,1 miliarde până în 2050. Până în 2080, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani vor depăși numeric copiii cu vârsta sub 18 ani
- Speranța de viață globală a ajuns la 73,5 ani în 2025, o creștere de 8,6 ani față de 1995. Numărul persoanelor în vârstă de 80 de ani sau peste crește și mai rapid și se preconizează că va depăși numărul copiilor până la jumătatea anilor 2030 și va ajunge la 265 de milioane
- Odată cu îmbătrânirea populației, cererea de asistență medicală și socială a crescut, în special pentru persoanele cu afecțiuni precum demența, una dintre principalele cauze de dependență și dizabilitate la vârstnici. Asistența medicală specializată este acum esențială pentru a răspunde acestor nevoi crescânde
- Femeile, care reprezintă majoritatea beneficiarilor de îngrijire și a îngrijitorilor, contribuie cu aproximativ 70 % din totalul orelor de îngrijire informală la nivel mondial. Acest lucru este valabil în special în țările cu venituri mici și medii, cu servicii de îngrijire limitate, ceea ce face ca femeile să fie cu risc crescut de sărăcie la bătrânețe; cu alte cuvinte, pentru că femeile petrec atât de mult timp îngrijind pe alții gratuit (în loc să lucreze și să câștige bani), ele ajung mai sărace la bătrânețe. Nu au economii, nu au pensii consistente, pentru că nu au avut un loc de muncă plătit.
