Ce înseamnă un cartier de calitate?

cartier comunitate

Un cartier înseamnă un sentiment de comunitate care a prins rădăcini într-un loc anume. Măcelarul, brutarul, lumânărarul. Animalele de companie, chiar. Toată lumea are locul ei și joacă un rol anume, alcătuind împreună un mare puzzle. Cartierul este un construct social care le permite oamenilor să locuiască, să muncească și să se relaxeze împreună într-o proximitate extremă, având sentimentul unei implicări și securități care depășesc cadrul existenței lor individuale.

Are un fantastic sentiment familiar este o frază pe care o auzim frecvent de pe buzele cuiva care are numai cuvinte de laudă despre zona în care locuiește. De obicei, persoana respectivă vrea să spună că dimensiunea și legăturile comunității din acea zonă sunt mai la îndemâna individului, semănând mai repede cu mediul rural decât cu cel urban. Cele mai atractive cartiere nu sunt cele care au numai străzi curate și parcuri cu bănci; ci acelea unde există un sentiment palpabil al unei comunități deschise decât închise. A fi un bun vecin nu are nimic de-a face cu supravegherea din spatele perdelelor și raportarea oricărei mișcări suspecte poliției: presupune să trăiești în cartierul tău de dincolo de perdele, să însuflețești străzile lui cu brațele deschise, nu cu mintea închisă. (…)

Cartierele ar trebui să caute integrarea, nu să fie exclusiviste. Jan Gehl, într-adevăr un mare danez și probabil unul dintre cei mai mari urbaniști din lume, a spus că pentru ca viața unui cartier să se însănătoșească, trebuie să dai foc unei grădinițe. Ne-a povestit această anecdotă despre o suburbie din Copenhaga a cărei grădiniță arsese din temelii (din fericire, în timpul nopții) și care, confruntată cu această provocare, fusese martora unei instantanee ralieri a populației, până atunci separate, într-o adevărată comunitate. Ceea ce Gehl voia să evidențieze era că o „problemă comună” este vitală pentru formarea unui cartier cu o viață sănătoasă.”

Extras din cartea Cum să trăiești în oraș, de Hugo Macdonald, apărută la Editura Vellant

Explicație foto: „În parc”, de Zoltan Lorencz

Spune-ți părerea

*