A X-a ediție a conferinței naționale Bune Practici pentru o Bătrânețe Frumoasă, organizată de Fundația Regală Margareta a României, a avut loc pe 30 septembrie 2026, la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București. Evenimentul a reunit practicieni din domeniul asistenței sociale și reprezentanți din instituții publice și autorități centrale și locale, membri ai societății civile și ai companiilor cu servicii dedicate vârstnicilor, precum și medici sau psihologi interesați de problematica seniorilor.
Organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, evenimentul s-a desfășurat în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia, membru în Comitetul director al Fundației, a ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a Avocatului Poporului, Renate Weber și a adus în prim-plan tema COMUNITĂȚI ÎN JURUL SENIORILOR și importanța dezvoltării unor servicii și rețele locale prin care persoanele vârstnice să poată rămâne active, autonome și conectate la comunitate. Tema este cu atât mai actuală cu cât, în prezent, în România trăiesc peste 3,9 milioane de seniori cu vârsta de 65 de ani și peste,potrivit celor mai recente statistici INSSE.
Peste 200 de participanți din toată țara au aflat cele mai recente date și tendințe naționale și internaționale privind îmbătrânirea. Pe agendă au fost și măsurile guvernamentale în domeniul îngrijirii de lungă durată, al îmbătrânirii active și al echității între generații, precum și perspective asupra seniorilor în comunitate, soluții pentru seniorii cu diverse grade de dependență, dar și oportunități de implicare activă.
Toate discuțiile purtate au scos în evidență un aspect comun: nevoia de colaborare și de integrare a sistemului social cu cel medical, cu familia și cu resursele comunității, pentru a elimina decalajul și ruptura dintre sisteme și a răspunde mai bine vulnerabilităților seniorilor. Aceste vulnerabilități nu țin doar de vârstă, ci și de felul în care ne construim societatea și comunitățile. Este nevoie, așadar, de o responsabilitate împărtășită între instituții, familie și comunitate, astfel încât grija față de vârstnici să nu fie privită doar ca o responsabilitate a autorităților, ci ca un efort comun.
Conferința a fost moderată de Mugurel Mărgărit, director executiv al Fundației Regale.
Alteța Sa Regală Principesa Sofia a deschis evenimentul, afirmând:
„Este o mare plăcere pentru mine să fiu printre dumneavoastră astăzi. Doresc să vă mulțumesc tuturor pentru munca neobosită depusă pentru vârstnicii României. Trebuie să îi protejăm și susținem! Vă urez succes în continuare și mulți ani frumoși împreună!”
În cuvântul de întâmpinare, Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a precizat:
„Am răspuns invitației din mai multe motive. Primul este legat de respectul meu și aprecierea pentru Fundația Regală Margareta României. Începând cu anul 1990, Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei române a înființat această fundație, care nu are doar programul Telefonul Vârstnicului. Are multe alte programe și vreau, pe lângă momentul aniversar de 10 ani ai conferinței, să apreciez întreaga activitate a Fundației și să mulțumesc, în numele Guvernului, pentru acest efort.
În al doilea rând, este un moment în care celebrăm vârstnicii din societatea noastră și aș vrea să le spun la mulți ani tuturor celor care sunt la vârsta de seniorat, care au contribuit o viață întreagă pentru societatea noastră, care acum, nu în puține cazuri, se află în anumite situații de vulnerabilitate. În al treilea rând,este important de spus că, din perspectiva Guvernului României, vârstnicii sunt una dintre cele 3 categorii principale de vulnerabilitate. Vârstnicii, persoanele cu dizabilități și copiii sunt, de altfel, cele 3 zone principale în asistența socială din România și mă bucur să fiu astăzi într-un moment în care pot anunța niște lucruri, poate, mai puțin cunoscute. A existat o componentă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 13 – Reforme sociale, iar Investiția I4 a vizat crearea unei rețele de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice. Indicatorul a vizat construirea unei rețele naționale de 41 de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoanele vârstnice (CZAR) care sunt dotate, fie cu o unitate de îngrijiri la domiciliu care să deservească persoanele vârstnice din comunitate, fie cu o echipă mobilă care să acopere cât mai mult din nevoile de îngrijire ale persoanelor vârstnice la domiciliul acestora. Prin această investiție, a crescut capacitatea de îngrijire a persoanelor vârstnice în 25 de județe. Totodată, mi-aș dori ca în viitor, având legătură cu viitorul plan de parteneriat național și regional, să avem o componentă consistentă pe zona mai largă de demografie pe care o văd o prioritate majoră. În această abordare, mi-ar plăcea tare mult să văd o sursă importantă de investiții alocată geriatriei și gerontologiei. În același timp, consider că problemele cu care se confruntă vârstnicii sunt unele de intersecționalitate. Nu se referă doar la asistența socială. Pe zona de intersecționalitate, una dintre problemele majore cu care se confruntă seniorii noștri este singurătatea. Singurătatea și depresia sunt, de fapt, flageluri în societatea românească și cred că nu avem încă suficient de multă alinare pentru aceste lucruri. Bătrânețea nu ar trebui să fie o povară. Noi, din păcate, în societatea noastră, nu știm încă să fructificăm contribuția pe care seniorii au avut-o și o pot avea.”
În continuare, primul panel a fost deschis de Silvia Dinică, Secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care a vorbit despre îmbătrânire activă, îngrijire de lungă durată și direcțiile de acțiune ale Ministerului, precum și despre realitatea din prezent: România îmbătrânește, iar schimbarea cere politici noi pentru seniori. Direcția dorită ar fi de la o abordare centrată pe instituție la una centrată pe persoană, având ca traseu: prevenție, comunitate, domiciliu, centre de zi, rezidențial atunci când este necesar.
Prof. univ. dr. Andreea Stoian, de la Academia de Studii Economice din București, a prezentat proiectul SUSTAGE, evidențiind presiunile îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice și necesitatea unor reforme complementare, întrucât creșterea vârstei de pensionare nu poate asigura sustenabilitatea fiscală pe termen lung. Fără reforme structurale complementare, efectele sunt erodate de declinul demografic și de deficiențele instituționale.
Roxana Molocea, coordonator Telefonul Vârstnicului, a prezentat principalele nevoi și soluțiile oferite seniorilor pe baza celor peste 123.000 de apeluri înregistrate în 11 ani de activitate, evidențiind nevoia de informații de încredere, îngrijire, sprijin material și emoțional, precum și de participare socială, în contextul în care peste jumătate dintre apelanți locuiesc singuri.
În panel-ul O viață mai bună pentru seniorii vulnerabili, Renate Weber, Avocatul Poporului a vorbit despre aspectele din practica Avocatului Poporului privind seniorii dependenți.
Cosmina Ioana Simiean Nicolescu, director general al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, a vorbit despre serviciile actuale de îngrijire la domiciliu, a adus informații despre Proiectul Activ – Asistență Comunitară Targetată în Îngrijirea Vârstnicului,implementat în perioada iunie 2026 – iulie 2029, care integrează servicii medicale, sociale și de suport, de monitorizare prin teleasistență, mici reparații în locuințele vârstnicilor, un kit lunar de alimente și produse de igienă și facilitarea accesului la activități ale centrelor de zi, teatre, muzee etc și a subliniat rolul acestor servicii în păstrarea autonomiei vârstnicilor și în susținerea unei vieți active, în propria locuință și în comunitate.
Elena Pascu, coordonator al Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Vârstnice „Sfânta Ana” din cadrul DGASPC Sector 3, a evidențiat importanța îngrijirii personalizate a seniorilor dependenți, care îmbină sprijinul unei echipe multidisciplinare – personal medical, social, psihologic și de recuperare – pentru păstrarea autonomiei, încrederii, demnității și sentimentului de utilitate și apartenență.
Prezența Leilei Sorbală, director executiv al Fundației Dorcas din Republica Moldova, a adus în conferință experiența Republicii Moldova în construirea unor rețele comunitare de sprijin pentru vârstnici, bazate pe implicarea autorităților, organizațiilor, voluntarilor și familiilor, îmbogățind schimbul de bune practici între cele două țări cu soluții pentru combaterea izolării și consolidarea apartenenței seniorilor la comunitate.
Una dintre temele noi ale ediției, Servicii sociale sub presiune: între burnout și boreout, prezentată de Lavinia Hagiu, formator Centrul de formare și evaluare în asistența socială, a adus în prim-plan un mesaj esențial: grija pentru seniori începe și cu grija pentru profesioniștii care îi sprijină, iar prevenirea suprasolicitării și a pierderii sensului în muncă este o responsabilitate organizațională de care depinde calitatea îngrijirii. Unei persoane în burnout îi trebuie mai puțină încărcare și mai multă recuperare. Unei persoane în boreout îi trebuie mai mult sens, autonomie și provocare.
Panelul Oportunități de îmbătrânire activă a adus în prim-plan, prin prezentarea susținută de Paul Ghișoi și Adrian Perian, inițiativele DGASPC Sector 6 „Cluburile Seniorilor” și „Mișcare pentru sănătate la Vârsta a treia”, cum spațiile de întâlnire din apropierea locuinței, activitățile de socializare și exercițiile fizice adaptate îi ajută pe seniori să își păstreze autonomia, să lege prietenii și să rămână implicați în comunitate.
Victoria Mitrofan-Crețu, coordonator, și Emilia Soare, asistent social la Centrul Comunitar Generații București al Fundației Regale Margareta a României, au ilustrat cum voluntariatul intergenerațional le oferă seniorilor un rol util, activ și valoros în comunitate, transformând experiența lor în sprijin educațional pentru copii și construind relații care aduc încredere, sens și apartenență ambelor generații.
Cristina Zanfirescu, coordonator al proiectului Mileu 2.0: Când șnurul întâlnește algoritmul al Goethe-Institut București, a adus în discuție meșteșugurile tradiționale ca prilej de dialog între generații, arătând cum atelierele și instrumentele digitale pot valorifica experiența seniorilor, transmite mai departe cunoștințele acestora și crea noi oportunități de participare culturală.
Cel de-al doilea intro special, Sănătatea cognitivă la vârsta a treia, susținut de prof. univ. dr. Cătălina Tudose, a evidențiat importanța prevenției declinului cognitiv prin intervenții personalizate care îmbină mișcarea, alimentația echilibrată, stimularea mintală și relațiile sociale cu gestionarea factorilor de risc, aducând în atenție rolul comunității în menținerea sănătății cognitive a seniorilor.
O altă noutate în agenda ediției a fost dialogul Importanța prevenției în limitarea degradării stării vârstnicului, cu participarea cadrelor medicale prof. univ. dr. Cătălina Tudose – Profesor universitar de psihiatrie, fondator și președinte al Societății Române Alzheimer, dr. Daniela Ștefănescu – Membru fondator și vicepreședinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, dr. Ana Capisizu – Conf. Univ. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Medic Primar Geriatrie și Gerontologie, Coordonatoarea Centrului de Longevitate din Policlinica Regina Maria Floreasca și dr. Antoanela Curici – Director Medical Synevo România, Medic Primar Medicină de Laborator, Șef de lucrări Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București.
La finalul conferinței, opt seniori voluntari de la Centrul Generații al Fundației Buckner, de la Târnăveni, au povestit publicului ce înseamnă pentru ei să fie voluntari în sprijinul copiilor din medii defavorizate, cum susținerea copiilor la teme sau prin ateliere de bune maniere, de lectură și scriere, de patiserie și gătit sau de tâmplărie poate aduce din nou utilitate, veselie, împlinire și o bătrânețe frumoasă, iar copiilor mai multă încredere, rezultate bune la școală și bunici care să le fie modele.
„Sunt mulți care se coboară la mintea copiilor, dar puțini sunt cei care pot urca la înălțimea sufletelor lor.” – a spus domnul Ștefan, 68 de ani, unul dintre seniorii voluntari
„Am simțit că întineresc alături de copii, iar viața este mult mai frumoasă față de cum mi-am imaginat-o că va fi la pensie. Haideți să nu mai fim triști, apatici, ci să ne trăim viața fiind veseli, înțelepți până la adânci bătrâneți” – a concluzionat doamna Elena, 67 de ani
***
Sponsori programe sociale pentru seniori
Hochland România, Fundația Bosch România, Rompetrol România, ROMCIM, Imedica, Fundația City Grill, Zentiva România, Asociația Dedeman, Agrii România, Booking Holdings România, Garanti BBVA, Johnson & Johnson România, Euronet Services, CNTEE Transelectrica SA
SCJ Romania, Yardi România, Compania Națională Loteria Română, EUROPE DEVELOPPEMENT INTERNATIONAL-R S.A., Synevo România, Kaeser Kompressoren, Novaintermed
Sponsori in-kind: Lăptăria cu Caimac, Toneli Holding, Christian Tour, Cosmo Pharm, Editura Niculescu, ZIZIN ape minerale naturale, Solaris, Chocolissimo, Nutrivita
Partener eveniment: Teatrul Național „I. L. Caragiale” București
Parteneri comunicare eveniment: Asociația 4Change, SenioriNET
Parteneri media: AGERPRES, CSR Media, TVR, Radio Trinitas, Radio România Actualități, Radio România Regional, Radio Antena Satelor, Seniorul.ro, Săptămâna Medicală, Revista Medical Market, Medical Market Gerontologie – Geriatrie, Zenith Media, mediaTRUST România
