Un studiu pe 20 de ani demonstrează că ajutarea semenilor reprezintă o formă simplă și eficientă de prevenție cognitivă.
Ce arată cercetarea
Studiul „Helping behaviors and cognitive function in later life”, publicat în Social Science & Medicine, a urmărit 31.303 persoane de peste 50 de ani între 1998 și 2020. Cercetătorii au analizat impactul a două tipuri de ajutor asupra funcțiilor cognitive:
- Voluntariatul formal – activități organizate prin ONG-uri, biserici etc.
- Ajutorul informal – sprijin direct acordat prietenilor, vecinilor sau rudelor
Concluzia: persoanele implicate regulat în astfel de activități au scoruri cognitive mai bune și un declin cognitiv mai lent comparativ cu cele care nu ajută deloc.
Beneficiile se acumulează în timp
Sae Hwang Han (University of Texas at Austin), autorul principal, subliniază că efectele pozitive nu sunt momentane, ci cumulative: „Angajarea susținută în activități de ajutorare duce la beneficii cognitive care devin tot mai vizibile odată cu trecerea timpului.”
Câte ore sunt necesare
- 2-4 ore pe săptămână – doza optimă, asociată constant cu beneficii cognitive
- Implicarea excesivă nu aduce beneficii suplimentare și poate deveni solicitantă
- Chiar și nivelurile moderate de ajutor sunt eficiente
Ajutorul informal contează la fel de mult
O descoperire importantă: sprijinul neorganizat oferit în comunitate sau relațiilor apropiate are efecte cognitive comparabile cu voluntariatul formal. Acest lucru este esențial pentru persoanele care, din motive de sănătate sau mobilitate, nu pot participa la programe structurate.
Citește articolul integral AICI.
